luni, 14 iunie 2010

truth...


Sa incep asa... niciodata nu am vrut sa arat asta... si am incercat sa ma ascund si culmea, reuseam.. chiar foarte bine, mult prea bine. Dar am facut o mare, mare prostie... ca am lasat pe altcineva sa-mi ia ceea ce eu imi doream foooaaarte tare. Cineva pe care eu il consideram prieten dar care doar se folosea de mine... Nu am vrut sa recunosc pana acum, am mintit atata timp si tot nu stiu de ce nu am zis inainte... Cred ca naturaletea firii mele nu e de ajuns, deoarece sunt alta si nu ma pot regasi nici in mine insami, nu-mi pot intelege propriile-mi cuvinte deoarece nu am incredere in mine, nu ma cunosc asa cum ma cunosc altii... am vrut doar ca cineva sa observe asta, cineva anume... dar, fara rezultate. Dar daca eu nu-mi pot intelege cuvintele, cum ma astept ca altcineva sa mi le inteleaga? in special persoana aceea "anume" care se pare ca nu-mi da atentie... ma ascund in spatele culiselor din spatele scenei care joaca rolul locului unde toate gandurile mele prind viata si unde imi pot exprima sentimentele fara sa-mi fie frica de vorbele celorlalti... Ei bine, eu nu sunt asa decat in subconstientul meu, realitatea ma arata ca fiind cea negativa tot timpul...

Si de ce nu as face-o? de ce nu as spune adevarul? De ce sa mint? si sa spun ca nu imi place un anume baiat, cand defapt imi place foarte mult de el??

luni, 7 iunie 2010


Soare... cer albastru.. iarba verde... Carti de scoala NUUU. se vede clar, a venit vara :X plina cu caldura si culori de care ma pot bucura in fiecare zi (exista timp limita =)), pana toamna, dar ce conteaza.)
Va iubesc colegutii mei!!! o sa-mi fie foarte dor de voi! mai ales de cei care mi-au fost mai apropiati... deci ii pot numi prieteni, nu stau sa-i enumar, pot sa se simta si singuri. :D. VACANTA PLACUUUUTAAAAAA!!!

joi, 20 mai 2010

arta mea

Nu mi-am putut da seama pana acum ca traiesc printre niste cidtatenii, fara gandire si fara pic de talent. Sun ironica la adresa lor deoarece sunt niste greseli ale naturii in adevaratul sens al cuvantului. mi-a luat mult sa-mi dau seama ca sunt un copil al artei, care traieste prin puterea talentului. Nu am apreciat niciodata omenirea. Toti sunt niste nimicuri fara pic de gandire... Desigur ca exista oameni care au inteles arta, sunt oameni pe care mi-am dorit dintotdeauna sa-i intalnesc si sa-i admir... Aste este rasa umana... Noua rasa umana. Ma relaxez cantand.. sau pur si simplu iau un creion si o foaie si incep sa asez pe hartie gandurile, sentimentele mele, intr-o maniera artistica, desenand sau pictand. Sunt ca un fluture prins in panza unui paianjen infometat... parca toata lumea se intoarce impotriva mea iar eu ma inec in uitare...

dreams...


Ma omoara in totalitate cu figura fetzei lui, un chip angelic… Zambetul lui dulce… si ochii… ochii lui intunecati plini de mister si agonie... ma pierd in stralucirea ochilor sai negri, visatori… il iubesc enorm… E un inger adevarat pt mine. Dar sunt satula sa ma indop cu dulceata viselor mele in care un baiat apare si-mi fura inima… si nu mi-o mai da inapoi… Desi nu-s genul, dragostea pare a ocupa destul spatiu in viata mea. Sufar pt el, sufar si tac amintindu-mi de euforicele mele vise… Probabil par nebuna, pt cei care ma cunosc, pt k nu am fost niciodata atat de preocupata de dragoste sau in cel mai rau caz sa fi fost “romantica” (NU!! IN NICIUN CAZ NU-S ASA). Faza e ca nu vreau sa renunt la el…si nici dak as vrea n-as putea sa renunt la un asa baiat… Imperfect si totusi fara defecte… asta-i o dragoste indurabila (dupa parerea mea) deoarece in esenta noastra suntem doar nijte copii, niste copii diferiti… ale caror inimi nu-s sortite sa se intalneasca vreo data… M-am plictisit sa-mi plang de mila . De ce? Pt ca oricm daca tipul ala pe care il plac ar citi aceasta povestire “de jale”, nu si-ar da seama ca e vorba despre el…

Nu stiu cum altfel sa-mi exprim sentimentele, iar daca peste cateva ore voi citi ce am scris aici o sa ma intreb “oare ce a fost in mintea mea?”. lumea se in varte in jurul nimanui si totusi in jurul tuturor… tuturor care ma exclud din toate si ma lasa in urma ca si cum nu as exista, deoarece n-am nici un rol in mintea lor.. sunt in plus. Toti cei pe care candva ii consideram prieteni acum ii consider dusmani si ii urasc din tot sufletul… desi simt ca inca imi sunt alaturi. Simteam… am simtit ca iubesc, dar dragostea mi-a fost luata cu forta lasandu-ma singura intr-un abis al durerii continue… Acela pe care ieri il consideram inger, azi este total opusul, il iubesc dar ma uraste cu adevarat… Si asta ma doare cel mai tare, dragostea furata din viata mea. Era singurul lucru care ma facea fericita… Sunt nimeni.. pe tine cum te cheama?... [by 3v3]

Ma intreb mereu, cum pot fi unii atat de prosti?... Adica, se leaga de cele mai mici defecte ale cuiva crezand ca daca fac asta sunt mai destepti. Sunt prosti pentru ca vorbesc cu niste cuvinte care inainte sa fie invetate de niste creiere inguste nu existau in DEX (pt cn nu stie, DEX=cartea aia mare care din pacate pentru unii,nu are poze). Sunt prosti pentru ca nu stiu sa dea o replica diferita de cea anterioara, replica care n-ar putea fi data decat de un “geniu” cu mintea in colturi. Cui ii mai pasa de media scolara a unui prost?? Adica, poate sa aiba si media 11 dar daca inafara scolii e un caz esuat (ca sa nu repet numele ala care incepe cu P iar urmatoarele litere sunt R,O,S,T) clar, ala e un prost adevarat. Ma ingrozesc cand vad atatia inculti pe lumea asta, care folosesc numai replici obscene (in cazul unora,o singura replica si tot timpul aceeasi) in locul unei explicatii logice (chiar daca respectivul n-are logica) ca sa nu se dea de gol cu prostia... mai bine sa taca decat sa foloseasca un limbaj dinala de “cocalar”, mai précis, limbaj folosit de prosti care se cred atat de liberi pentru ca traiesc in Romania, dupa parerea lor, o tara care nu mai e tara… Ei cred ca s-au obisnui cu idea si ca acum sunt “JMEKERI” deci pot sa injure cat vor ei… Pe urma se leaga de manelisti, dar fara sa-si dea seama ca ei sunt exact la fel de inculti, ratati si.. prosti ca si ei…

un pestisor auriu..

Love me??? ah... scuteste-ma... nu o sa ma bagi in seama oricum... asa ca.. ce conteaza...